; Comentariile incep cu punct si virgula.

; Clojure se scrie in "forme", care nu sunt decat
; liste de lucruri in interiorul unor paranteze, separate prin spatii.
;
; Reader-ul Clojure presupune ca primul lucru este o
; functie sau un macro de apelat, iar restul sunt argumente.

; Prima apelare intr-un fisier ar trebui sa fie ns, pentru a configura namespace-ul
(ns learnclojure)

; Mai multe exemple de baza:

; str va crea un string folosint toate argumentele sale
(str "Hello" " " "World") ; => "Hello World"

; Matematica este simpla
(+ 1 1) ; => 2
(- 2 1) ; => 1
(* 1 2) ; => 2
(/ 2 1) ; => 2

; Egalitatea este =
(= 1 1) ; => true
(= 2 1) ; => false

; Folosim si not pentru logica
(not true) ; => false

; Formele imbricate functioneaza asa
(+ 1 (- 3 2)) ; = 1 + (3 - 2) => 2

; Tipuri
;;;;;;;;;;;;;

; Clojure foloseste sistemul de obiecte Java pentru boolean, string si numere.
; Folositi `class` pentru a le inspecta.
(class 1) ; Numere intregi sunt jaba.lang.Long, in mod normal
(class 1.); Numelere reale sunt java.lang.Double
(class ""); Sirurile de caractere sunt mere intre apostrofuri duble, si sunt java.lang.String
(class false) ; Booleanele sunt java.lang.Boolean
(class nil); Valoarea "null" este numita nil

; Daca doriti sa creati o lista de date literale, folositi ' pentru a preveni
; evaluarea ei
'(+ 1 2) ; => (+ 1 2)
; (prescurtare pentru (quote (+ 1 2)))

; Puteti evalua o lista cu apostrof
(eval '(+ 1 2)) ; => 3

; Colectii & Secvente
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;

; Listele sunt structuri de date lista-inlantuita, spre deosebire de Vectori
; Vectorii si Listele sunt si ele clase Java!
(class [1 2 3]); => clojure.lang.PersistentVector
(class '(1 2 3)); => clojure.lang.PersistentList

; O liste ar putea fi scrisa direct ca (1 2 3), dar trebuie sa folosim apostrof
; pentru a preveni reader-ul din a crede ca e o functie.
; De asemenea, (list 1 2 3) este acelasi lucru cu '(1 2 3)

; "Colectiile" sunt grupuri de date
; Atat listele cat si vectorii sunt colectii:
(coll? '(1 2 3)) ; => true
(coll? [1 2 3]) ; => true

; "Sequences" (seqs) are abstract descriptions of lists of data.
; Only lists are seqs.
(seq? '(1 2 3)) ; => true
(seq? [1 2 3]) ; => false

; O secventa necesita un punct de intrare doar cand este accesata.
; Deci, secventele, care pot fi "lazy" -- pot defini serii infinite:
(range 4) ; => (0 1 2 3)
(range) ; => (0 1 2 3 4 ...) (o serie infinita)
(take 4 (range)) ;  (0 1 2 3)

; Folositi cons pentru a adauga un element la inceputul unei liste sau unui vector
(cons 4 [1 2 3]) ; => (4 1 2 3)
(cons 4 '(1 2 3)) ; => (4 1 2 3)

; Conj va adauga un element unei colectii in modul cel mai eficient.
; Pentru liste, aceastea sunt inserate la inceput. Pentru vectori, sunt inserate la final.
(conj [1 2 3] 4) ; => [1 2 3 4]
(conj '(1 2 3) 4) ; => (4 1 2 3)

; Folositi concat pentru a uni liste sau vectori
(concat [1 2] '(3 4)) ; => (1 2 3 4)

; Folositi filter, map pentru a interactiona cu colectiile
(map inc [1 2 3]) ; => (2 3 4)
(filter even? [1 2 3]) ; => (2)

; Folositi reduce pentru a le reduce
(reduce + [1 2 3 4])
; = (+ (+ (+ 1 2) 3) 4)
; => 10

; Reduce poate lua un argument valoare-initiala
(reduce conj [] '(3 2 1))
; = (conj (conj (conj [] 3) 2) 1)
; => [3 2 1]

; Functii
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;

; Folositi fn pentru a crea functii noi. O functie returneaza intotdeauna
; ultima sa instructiune.
(fn [] "Hello World") ; => fn

; (Necesita paranteze suplimentare pentru a fi apelata)
((fn [] "Hello World")) ; => "Hello World"

; Puteti crea o variabila folosind def
(def x 1)
x ; => 1

; Atribuiti o functie unei variabile
(def hello-world (fn [] "Hello World"))
(hello-world) ; => "Hello World"

; Puteti scurta acest proces folosind defn
(defn hello-world [] "Hello World")

; Elementul [] este lista de argumente a functiei.
(defn hello [name]
  (str "Hello " name))
(hello "Steve") ; => "Hello Steve"

; Puteti, de asemenea, folosi aceasta prescurtare pentru a crea functii:
(def hello2 #(str "Hello " %1))
(hello2 "Fanny") ; => "Hello Fanny"

; Puteti avea si functii cu mai multe variabile
(defn hello3
  ([] "Hello World")
  ([name] (str "Hello " name)))
(hello3 "Jake") ; => "Hello Jake"
(hello3) ; => "Hello World"

; Functiile pot primi mai mult argumente dintr-o secventa
(defn count-args [& args]
  (str "Ati specificat " (count args) " argumente: " args))
(count-args 1 2 3) ; => "Ati specificat 3 argumente: (1 2 3)"

; Puteti interschimba argumente normale si argumente-secventa
(defn hello-count [name & args]
  (str "Salut " name ", ati specificat " (count args) " argumente extra"))
(hello-count "Finn" 1 2 3)
; => "Salut Finn, ai specificat 3 argumente extra"


; Maps (Dictionare)
;;;;;;;;;;

; Hash maps si Array maps impart o interfata. Hash maps au cautari mai rapide
; dar nu retin ordinea cheilor.
(class {:a 1 :b 2 :c 3}) ; => clojure.lang.PersistentArrayMap
(class (hash-map :a 1 :b 2 :c 3)) ; => clojure.lang.PersistentHashMap

; Arraymaps de vin automat hashmaps prin majoritatea operatiilor
; daca sunt suficient de mari, asa ca nu trebuie sa va preocupe acest aspect.

; Dictionarele pot folosi orice tip hashable ca si cheie, dar cuvintele cheie
; (keywords) sunt, de obicei, cele mai indicate. Cuvintele cheie sunt ca niste
; siruri de caractere cu un plus de eficienta
(class :a) ; => clojure.lang.Keyword

(def stringmap {"a" 1, "b" 2, "c" 3})
stringmap  ; => {"a" 1, "b" 2, "c" 3}

(def keymap {:a 1, :b 2, :c 3})
keymap ; => {:a 1, :c 3, :b 2}

; Apropo, virgulele sunt intotdeauna considerate echivalente cu spatiile.

; Apelati un dictionar (map) ca pe o functie pentru a primi o valoare anume
(stringmap "a") ; => 1
(keymap :a) ; => 1

; Cuvintele cheie pot fi folosite si ele pentru a "cere" dictionarului valorile lor!
(:b keymap) ; => 2

; Nu incercati asta cu siruri de caractere.
;("a" stringmap)
; => Exception: java.lang.String cannot be cast to clojure.lang.IFn

; Recuperarea unei chei inexistente returneaza nil
(stringmap "d") ; => nil

; Folositi assoc pentru a adauga nou chei unui ductionar
(def newkeymap (assoc keymap :d 4))
newkeymap ; => {:a 1, :b 2, :c 3, :d 4}

; Dar retineti ca tipurile sunt imuabile in clojure
keymap ; => {:a 1, :b 2, :c 3}

; Folositi dissoc pentru a elimina chei
(dissoc keymap :a :b) ; => {:c 3}

; Seturi (multimi)
;;;;;;

(class #{1 2 3}) ; => clojure.lang.PersistentHashSet
(set [1 2 3 1 2 3 3 2 1 3 2 1]) ; => #{1 2 3}

; Adaugati un membru cu conj
(conj #{1 2 3} 4) ; => #{1 2 3 4}

; Eliminati unul cu disj
(disj #{1 2 3} 1) ; => #{2 3}

; Testati existenta unuia folosing setul ca o functie:
(#{1 2 3} 1) ; => 1
(#{1 2 3} 4) ; => nil

; Exista mai multe functii in namespace-ul clojure.sets.

; Forme utile
;;;;;;;;;;;;;;;;;

; In Clojure constructiile logice sunt macro-uri, si arata ca
; oricare alta forma
(if false "a" "b") ; => "b"
(if false "a") ; => nil

; Folositi let pentru a crea atribuiri temporare
(let [a 1 b 2]
  (> a b)) ; => false

; Grupati instructiuni impreuna folosind do
(do
  (print "Hello")
  "World") ; => "World" (prints "Hello")

; Functiile contin un do implicit
(defn print-and-say-hello [name]
  (print "Saying hello to " name)
  (str "Hello " name))
(print-and-say-hello "Jeff") ;=> "Hello Jeff" (prints "Saying hello to Jeff")

; Asemanator pentru let
(let [name "Urkel"]
  (print "Saying hello to " name)
  (str "Hello " name)) ; => "Hello Urkel" (prints "Saying hello to Urkel")

; Module
;;;;;;;;;;;;;;;

; Folositi "use" pentru a recupera toate functiile dintr-un modul
(use 'clojure.set)

; Acum putem folosi operatiuni pe seturi
(intersection #{1 2 3} #{2 3 4}) ; => #{2 3}
(difference #{1 2 3} #{2 3 4}) ; => #{1}

; Puteri de asemenea alege un subset al functiilor de importat
(use '[clojure.set :only [intersection]])

; Folositi require pentru a importa un modul
(require 'clojure.string)

; Folositi / pentru a apela functii dintr-un modul
; In acest caz, modulul este clojure.string, iar functia este blank?
(clojure.string/blank? "") ; => true

; Puteti atribui un nume mai scurt unui modul in momentul importului
(require '[clojure.string :as str])
(str/replace "Acesta este un test." #"[a-o]" str/upper-case) ; => "ACEstA EstE un tEst."
; (#"" denota o expresie regulata)

; Puteti folsi require (sau use, contraindicat) dintr-un namespace folosind :require.
; Nu trebuie sa folositi apostrof pentru module daca procedati astfel.
(ns test
  (:require
    [clojure.string :as str]
    [clojure.set :as set]))

; Java
;;;;;;;;;;;;;;;;;

; Java are o biblioteca standard imensa si folositoare, deci
; ar fi util sa stiti cum sa o folositi.

; Folositi import pentru a incarca un modul Java
(import java.util.Date)

; Puteti importa si dintr-un namesopace.
(ns test
  (:import java.util.Date
           java.util.Calendar))

; Folositi numele clasei cu "." la final pentru a crea o noua instanta
(Date.) ; <a date object>

; Folositi . pentru a apela metode. Pe scurt, folositi ".method"
(. (Date.) getTime) ; <a timestamp>
(.getTime (Date.)) ; exact acelasi lucru.

; Folositi / pentru a apela metode statice
(System/currentTimeMillis) ; <a timestamp> (System este prezent intotdeauna)

; Folositi doto pentru a gestiona clase (mutable) mai usor
(import java.util.Calendar)
(doto (Calendar/getInstance)
  (.set 2000 1 1 0 0 0)
  .getTime) ; => A Date. set to 2000-01-01 00:00:00

; STM
;;;;;;;;;;;;;;;;;

; Software Transactional Memory este un mecanism folost de Clojure pentru
; a gestiona stari persistente. Sunt putine instante in care este folosit.

; Un atom este cel mai simplu exemplu. Dati-i o valoare initiala
(def my-atom (atom {}))

; Modificati-l cu swap!.
; swap! primeste o functie si o apeleaza cu valoarea actuala a atomului
; ca prim argument si orice argumente suplimentare ca al doilea
(swap! my-atom assoc :a 1) ; Atomul ia valoarea rezultata din (assoc {} :a 1)
(swap! my-atom assoc :b 2) ; Atomul ia valoarea rezultata din (assoc {:a 1} :b 2)

; Folositi '@' pentru a dereferentia atomul si a-i recupera valoarea
my-atom  ;=> Atom<#...> (Returmeaza obiectul Atom)
@my-atom ; => {:a 1 :b 2}

; Aici avem un contor simplu care foloseste un atom
(def counter (atom 0))
(defn inc-counter []
  (swap! counter inc))

(inc-counter)
(inc-counter)
(inc-counter)
(inc-counter)
(inc-counter)

@counter ; => 5

; Alte utilizari ale STM sunt referintele (refs) si agentii (agents).
; Refs: http://clojure.org/refs
; Agents: http://clojure.org/agents